Noutăţi/Evenimente

Timp estimat de citire: 4 minute

Context

Traversăm azi un context economic și social care definește două direcții în privința scopurilor fundamentale ale expertizării tehnice a clădirilor existente: 

1. Punerea în siguranță a construcțiilor vulnerabile din punct de vedere seismic
2. Evaluarea construcțiilor în vederea implementării unor surse de energie regenerabilă la nivelul construcțiilor existente 

Conservarea trecutului – siguranță și reziliență

Fiind una dintre țările cu cel mai ridicat risc seismic din Europa, România are o tradiție de peste un secol în ceea ce privește monitorizarea seismică. Existența unor înregistrări din timpul bombardamentelor din București, din al doilea război mondial, demonstrează pe de-o parte consecvență în activitatea de monitorizare și pe de altă parte faptul că monitorizarea seismică a fost, este și va fi o necesitate indiferent de contextul social, economic sau politic [1]. Este important să avem o imagine de ansamblu referitoare la scara fondului construit și la raportul construcțiilor vechi față de cele noi, proiectate după normative moderne, în România.

Țara noastră dispune de un fond construit de peste 5.500,000 de clădiri (rezidențiale și nerezidențiale) [2], majoritatea din zidărie confinată, urmate de structuri din chirpici și beton armat și apoi de construcții din zidărie neconfinată.

Un studiu la nivel de București [3], reflectă situația din 2011, când clădirile construite înainte de 1963, reprezentau peste 70% din fondul construit al capitalei. Mai mult decât atât, un procent de aproximativ 15% din construcțiile din București, evaluate din punct de vedere al vulnerabilității la acțiuni seismice, au fost încadrate în clasa de risc seismic RsI.

Conform legislației și normativelor în vigoare, având în vedere gradul de risc seismic ridicat, amplificat de vechimea majorității construcțiilor existente, se impune evaluarea structurală a acestora cu scopul prevederii de măsuri de intervenție pentru punerea în siguranță.

Construirea viitorului – transformare spre sustenabilitate

Cea de-a doua direcție a expertizării tehnice a construcțiilor existente este strâns legată de tendințele de transformare a mediului construit către sustenabilitate și către crearea de surse locale de energie regenerabilă care să protejeze consumatorii de fluctuațiile de prețuri de pe piața energiei.

Creșterea interesului pentru investițiile în proiecte de eficientizare energetică cu scopul de a crea surse de energie regenerabilă la nivelul construcțiilor existente, aduce cu sine o creștere a numărului de solicitări pentru expertizele tehnice aferente.

Cartea Tehnică a construcției – ce este și de ce este importantă?

Oricare ar fi scopul final al unei expertize tehnice, pentru a realiza evaluarea structurală a oricărei construcții existente, este nevoie de un set de date tehnice relevante referitoare la natura sistemului structural, la materialele puse în operă, natura terenului de fundare, tehnologia de execuție etc. Aceste date sunt de obicei cuprinse în Cartea Tehnică a construcției, un set de documente care conține istoricul construcției, de la avizare și proiectare  până execuție și recepționare și se actualizează de-a lungul timpului cu un jurnal al evenimentelor cu note referitoare la exploatare, întreținere, reparații, urmărirea comportării în timp.

Baza legală care reglementează aspectele referitoare la conținutul Cărții Tehnice în funcție de tipul construcției și amplasarea acesteia, precum și excepțiile de la regulă, este dată de: Legea nr. 10 din 1995, cu modificările și completările ulterioare, împreună cu HG nr. 343/2017 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii și instalaţii aferente acestora.

În esență, Cartea Tehnică reprezintă punctul de pornire pentru implementarea oricăror propuneri de intervenție, conținând datele de input pentru orice viitor proiect.

Fie din lipsa documentațiilor tehnice de proiectare și execuție, fie din cauza deteriorării fizice a acestor documentații, identificarea datelor tehnice inițiale devine o provocare și avem de-a face cu tot mai multe construcții lipsite de „identitate”.

Cum putem reconstitui Cartea Tehnică?

Aflată în continuă dezvoltare și progres tehnologic, piața construcțiilor ne oferă o gamă variată de opțiuni pentru a acoperi toate necesitățile tehnice când vine vorba de colectarea datelor necesare reconstituirii „identității” construcției.

Astfel, dispunem azi de tehnologia necesară pentru a readuce trecutul în prezent, cu un grad de precizie pe măsura responsabilității pe care această activitate o implică – de la generarea de planuri, secțiuni, fațade și vederi axonometrice ale construcției prin intermediul scanării 3D și generarea de planuri de instalații, la identificarea detaliilor de armare cu ajutorul investigațiilor nedistructive asupra elementelor structurale - radiografiere structurală - NDT, până la generarea rapoartelor de proprietăți fizico-mecanice ale materialelor puse în operă și de evaluare a verticalității/ planeității elementelor structurale.

Concluzii

Atât din punct de vedere al obținerii parametrilor de input, cât și din perspectiva facilitării colaborării interdisciplinare – în conformitate cu cerințele actuale de proiectare – , reconstituirea Cărților Tehnice ale construcțiilor și transpunerea acestora în format digital este un aspect cheie în procesul de proiectare.

Totodată, această direcție de dezvoltare ar putea deveni un nou ocean albastru pe piața construcțiilor, ca parte integrantă în procesul de transformare a mediului construit spre reziliență și sustenabilitate.

Referințe

[1] Adrian Grigore, Adrian Grigore Jr, National Institute for Earth Physics (NIEP) progress in seismic monitoring from the past to the future, Romanian Reports in Physics, Vol. 60, No. 3, P. 917-928, 2008

[2] Helen Crowley, M.EERI1, Venetia Despotaki, Daniela Rodrigues, Vitor Silva, M.EERI, Dragos Toma-Danila, Evi Riga, Anna Karatzetzou, Stavroula Fotopoulou, Zeljko Zugic6, Luis Sousa, Sevgi Ozcebe and Paolo Gamba, Exposure model for European seismic risk assessment, Earthquake Spectra, 2020, vol. 36 (S I) 252-273

[3] D. Toma-Danila, C. Zulfikar, E.F. Manea, C.O. Cioflan, Improved seismic risk estimation for Bucharest, based on multiple hazard scenarios and analytical methods, Soil Dynamics and Earthquake Engineering 73 (2015) 1-16